Urmele aşezării dacice au ieşit la lumină în timpul săpăturilor arheologice preventive din curtea fostului Comisariat de război din vremea habsburgilor, aflat lângă Poarta a III-a a Cetăţii Alba Carolina. Clădirea a fost printre primele ridicate de austrieci în incinta fortificaţiei, în secolul al XVIII-lea. Aici a funcţionat, până în urmă cu doi ani, Centrul militar. Imobilul, aflat acum în proces de refuncţionalizare, va deveni sediul Consiliului Judeţean Alba.
Cercetările, derulate în perioada iulie-decembrie 2016, au fost coordonate de doi arheologi de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia: Radu Ota şi Cristian Florescu. Potrivit arheologului Radu Ota, pe parcursul cercetării au ieşit la iveală dovezi unicat pentru teritoriul ocupat de fostul castru ridicat de romani la Apulum (n.a. denumirea latină a oraşului Alba Iulia, provenit din numele dacic al aşezării Apoulon).
Aşezare dacică într-un punct strategic
Cea mai spectaculoasă este cea care atestă că pe cea de-a treia terasă a Mureşului s-a aflat o aşezare dacică, înainte de cucerirea romană. Altfel spus, dacii au locuit pe teritoriul viitorului castru înainte de sosirea romanilor. „Este pentru prima dată când este atestată o locuire dacică înainte de venirea romanilor pe locul în care a fost ridicat castrul de la Apulum. Din această aşezare dacică noi am identificat nişte gropi menajere. Cel puţin deocamdată nu ştim amploarea aşezării, cât a fost de întinsă“, explică arheologul expert Radu Ota pentru „Adevărul“.
Singurele „probe“ recuperate de arheologi din gropile menajere ale aşezării locuite de daci sunt fragmente ceramice din vase de uz casnic, încadrate de specialişti în perioada La Tene (a doua vârstă a fierului). Întrucât arheologii au în faţă doar câteva cioburi, este foarte dificilă datarea exactă a aşezării locuite de daci. Periodizarea general acceptată de specialişti pentru perioada în discuţie este un una tripartită, desfăşurată astfel: La Tène timpuriu (cca. 450/400 - începutul sec. III a.Chr.), La Tène mijlociu (începutul sec. III - începutul sec. II a.Chr.), La Tène târziu (sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr.).
„Fragmente ceramice cu decor specific perioadei La Tene sunt dacice în mod sigur“ Radu Ota, arheolog expert Arheologul susţine că este normal ca într-un astfel de punct strategic, cum este acesta de pe cea de-a treia terasă a Mureşului, să existe o aşezare dacică. Altfel spus, nu degeaba romanii au ridicat ulterior aici castrul pentru Legiunea a XIII-a Gemina. Altar descoperit in situ Prezenţa romanilor în anticul Apulum este atestată în zona cercetată de barăci şi clădiri ale soldaţilor din Legiunea XIII Gemina.
Arheologii au recuperat din incinta unei astfel de clădiri un altar, despre care spun că nu ar fi fost mişcat timp de 1700-1800 de ani din acel loc. Altarul descoperit in situ „E vorba de un altar votiv din calcar, cu o inscripţie păstrată în proporţie de 90%. Din textul inscripţiei aflăm că este un altar dedicat zeilor Jupiter, cel prea Bun şi prea Mare, şi Geniului protector al centuriei (n.a unitate în cadrul unei legiuni romane), a explicat Radu Ota.
Descoperirea unui astfel de altar in situ este considerată o raritate în spaţiul fostului Imperiu Roman. Pies ava fi introdusă, cel mai probabil, într-un mini-circuit muzeal. Arheologul Radu Ota prezintă inscripţia de pe altar Potrivit arheologului citat, s-a propus şi s-a acceptat de către Comisia Naţională de Arheologie ca zidurile romane descoperite în acest perimetru să fie conservate in situ (n.a. la faţa locului).
Comisariat de război din vremea habsburgilor confirmă încă o dată că zidurile castrului de la Apulum au fost folosite ca fortificaţie în evul mediu şi chiar în vremea când Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei (1541-1699). Despre o locuire intensă a fostului castru după retragerea administraţiei şi armatei romane putem vorbi în secolul IV. Urme sporadice există şi pentru secolele X-XII. Reconstituirea urmelor castrului de la Apulum Urmele castrului roman de la Apulum figurează pe „Ruta culturală europeană a împăraţilor romani şi a vinului de-a lungul Dunării“.
În baza a rezultatelor cercetărilor de până acum, au fost reconstituite la Alba Iulia: poarta de sud a castrului; drumul roman ce lega porţile principale ale castrului, plasate pe laturile de sud şi de nord ale construcţiei de formă patrulateră; şi clădirea în care a funcţionat comandamentul castrului, „Principia“. Palatul adăpostea birourile ofiţerilor şi finanţele Legiunii a XIII-a Gemina, care a staţionat la Apulum.
adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu